Well, well, well. A trecut mult, mult timp de cand sunt aici. Am inceput sa ies mai mult din casa, sa cunosc oameni, sa incerc sa inteleg modul lor de a gandi, modul lor de a vedea viata. Mi-am facut o placere sa merg in centrul istoric si sa ma pierd. Explorez strazi noi, niste strazi ale evului mediu, pavate, stramte, cu cladiri de piatra, de o parte si cealalalta a strazii. Peretii cladirilor sunt plini de istorie, au vazut totul in aceste aproape 7 secole, pacat ca nu ne pot descrie ceea ce au vazut.
Imi place mult aceasta parte a a orasului, as putea spune ca ma fascineaza, iti ofera un sentiment aparte, unul nemaiîntâlnit.
Incep sa cunosc, locuri, oameni, mi-am facut o oarecare parere despre ceea ce se petrece in jurul meu. Uneori te simti ca la “Turnul Babel”, mergand pe strada auzi cateva limbi vorbindu-se in acelasi timp: Italiana, Romana, Albaneza, Marocana, Chineza, Franceza, cand mai vezi grupuri de turisti chiar si Germana si Engleza.
Tipele dragute, simpatice au o parere fantastica despre ele, crezandu-se “mega dive”. Imi place sa le ironizez, intrebandu-le de cat timp nu s-au mai privit in oglinda.
Daca vrei sa te distrezi, ziua: faci ture pe “bulevard”, care defapt e o strada importanta a centrului istoric, iar noaptea: aceleasi ture, pe aceasi strada, in sus, in jos, eventual te opresti la vreun bar de 10 mp. in care mereu sunt foarte multe persoane, luandu-ti ceva de baut, bine asta daca nu ai 30, 40, 50 de E, cel putin, pentru a te distra in unul din cluburile deschise.
Italiana mea merge din ce in ce mai bine, si asta nu ma poate decat bucura, sper ca scoala sa se termine in aceasi maniera si sa imi gasesc jobul mult cautat.
To next time,
See ya!
joi, 5 mai 2011
vineri, 18 martie 2011
15 - 03 - 2011
Well, o alta zi de scoala, o alta ora de engleza, booring.
As vrea in momentul asta sa fiu altundeva.
Sa stau, cald afara, o dimineata perfecta, o banca, undeva in natura, in pustietate deplina.O vreme.. splendida. Stand pe banca o privesc. Ii privesc sclipirea ochilor ei induiosatori. Un suras ascuns si ... al naibii de placut.
Asteptam de mult timp acest moment. De …o eternitate. Imi trec multe prin minte, ce as putea spune, ce as vrea sa alfu, ce as putea face, insa … , sunt rapus de priveliste si doar privesc. Look, look, look, it’s really beaty.
E un sentiment placut, nu stiu exact cum se poate denumi sau descrie, nu l-am mai intalnit vreodata, stiu doar cat de placut e, imprejurimile, linistea, vantul ce adie incet, incetisor, razele soarelui facandu-si loc prin coroana copacilor, incalzindu’ne incet, chipurile...
As vrea in momentul asta sa fiu altundeva.
Sa stau, cald afara, o dimineata perfecta, o banca, undeva in natura, in pustietate deplina.O vreme.. splendida. Stand pe banca o privesc. Ii privesc sclipirea ochilor ei induiosatori. Un suras ascuns si ... al naibii de placut.
Asteptam de mult timp acest moment. De …o eternitate. Imi trec multe prin minte, ce as putea spune, ce as vrea sa alfu, ce as putea face, insa … , sunt rapus de priveliste si doar privesc. Look, look, look, it’s really beaty.
E un sentiment placut, nu stiu exact cum se poate denumi sau descrie, nu l-am mai intalnit vreodata, stiu doar cat de placut e, imprejurimile, linistea, vantul ce adie incet, incetisor, razele soarelui facandu-si loc prin coroana copacilor, incalzindu’ne incet, chipurile...
sâmbătă, 26 februarie 2011
Arta de a copia.
Deci, un nou post. Dupa ultimul meu post mi s-a spus ca e prea trist, trebuia sa schimb ceva. Voi scrie despre ceva interesant, zic eu. A copia. O adevarata as putea spune.
Nu voi spune cum face u, niciun hot nu isi dezvaluie secretele, oricum..
Ora de italiana. Test scris. Primim foaia de test cu 5 intrebari, despre Decameron, Canto V din Divina Commedia si inca vreo doua chestii, evident, niciunul nu invatase inspemii de pagini, maxim, citesti o data, de 2 ori pentru a avea o idée, daca scrii macar sa stii ce scrii.
Incepem testul. Profesorul e foarte de treaba dar azi se pare ca si-a pus in plan sa ne supravegheze atent. Sta ridicat, in fata clasei sin e priveste fiecare miscare. De asemenea ii privim cu totii miscarile, din cand in cand, cu speranta ca isi va gasi ceva de facut. Zisesem ca asta va fi primul meu patru la italiana, pana cand, elevul de serviciu ii aduce jurnalele. Oh my god! Atat asteptam. De Rossa se aseaza frumusel la catedra si fiecare isi face o cale de a copia.
Trec vreo zece minute, profesorul inca citeste cu multa atentie. Cu toti fac acelasi lucru. Copiaza. Unii mai timizi, inrositi ca niste raci atunci cand fac asta, altii mai putin timizi. Sunt in prima banca, cea mai buna banca de copiat, ever!
Intorc capul si arunc o privire in clasa. Tot felul de tehnici, metode, care mai de care mai elaborate. Unul copie cu ajutorului telefonului, bine ascuns in penar, altul, cu cartea pe banca, sub banca, pe picioare, sub picioare si .. asa mai departe. Acum ii las pe ei si ma intorc la metoda mea de copiat.
Deodata, profesorul face un tur prin clasa. Un zumzet imediat se aude. Al cartilor, inchise, bacate in banca unii care se sperie, se inrosesc, isi mananca unghiile si asa mai departe. Sunt al naibii de caraghiosi.
E un feeling foarte placut atunci cand copii. Imi tot trece prin minte un vers de’al lui “Grasu’ “: “E adrenalina si antrenament.” Hm.. si cata dreptate are. Adrenalina atunci cand il vezi ca vine spre tine, pentru a te prinde “cu mata’n sac” si antrenament, atunci cand “pari” curat, negasind nimic incriminator.
I love that!
Idei simple si …elementare
- nu te panica
- nu exagera cu copiatul, profesorul te cunoaste si stie ca nu poti invata absolut toate cuvintele din carte
- citeste lectia una,doua ori, pentru a copia doar lucruri interesante, nu toate idioteniile.
Acum. Gata!
Aaaa, daca copii, cel mai important e sa nu te lasi prins . :)
Nu voi spune cum face u, niciun hot nu isi dezvaluie secretele, oricum..
Ora de italiana. Test scris. Primim foaia de test cu 5 intrebari, despre Decameron, Canto V din Divina Commedia si inca vreo doua chestii, evident, niciunul nu invatase inspemii de pagini, maxim, citesti o data, de 2 ori pentru a avea o idée, daca scrii macar sa stii ce scrii.
Incepem testul. Profesorul e foarte de treaba dar azi se pare ca si-a pus in plan sa ne supravegheze atent. Sta ridicat, in fata clasei sin e priveste fiecare miscare. De asemenea ii privim cu totii miscarile, din cand in cand, cu speranta ca isi va gasi ceva de facut. Zisesem ca asta va fi primul meu patru la italiana, pana cand, elevul de serviciu ii aduce jurnalele. Oh my god! Atat asteptam. De Rossa se aseaza frumusel la catedra si fiecare isi face o cale de a copia.
Trec vreo zece minute, profesorul inca citeste cu multa atentie. Cu toti fac acelasi lucru. Copiaza. Unii mai timizi, inrositi ca niste raci atunci cand fac asta, altii mai putin timizi. Sunt in prima banca, cea mai buna banca de copiat, ever!
Intorc capul si arunc o privire in clasa. Tot felul de tehnici, metode, care mai de care mai elaborate. Unul copie cu ajutorului telefonului, bine ascuns in penar, altul, cu cartea pe banca, sub banca, pe picioare, sub picioare si .. asa mai departe. Acum ii las pe ei si ma intorc la metoda mea de copiat.
Deodata, profesorul face un tur prin clasa. Un zumzet imediat se aude. Al cartilor, inchise, bacate in banca unii care se sperie, se inrosesc, isi mananca unghiile si asa mai departe. Sunt al naibii de caraghiosi.
E un feeling foarte placut atunci cand copii. Imi tot trece prin minte un vers de’al lui “Grasu’ “: “E adrenalina si antrenament.” Hm.. si cata dreptate are. Adrenalina atunci cand il vezi ca vine spre tine, pentru a te prinde “cu mata’n sac” si antrenament, atunci cand “pari” curat, negasind nimic incriminator.
I love that!
Idei simple si …elementare
- nu te panica
- nu exagera cu copiatul, profesorul te cunoaste si stie ca nu poti invata absolut toate cuvintele din carte
- citeste lectia una,doua ori, pentru a copia doar lucruri interesante, nu toate idioteniile.
Acum. Gata!
Aaaa, daca copii, cel mai important e sa nu te lasi prins . :)
luni, 14 februarie 2011
19 ani.
Ei bine, am ajuns si aici. 19 ani. Suna bine, nu? Relativ. Cand eram mic si auzeam unu’ , altu’ avand varsta asta, imediat gaseam o chestie tare “19 ani”, ce tare! It’s a realy bullshit!
Cum ma simt? Naspa, ciudat, plictisitor, mult prea trist, poate melancolic. Daca eram intrebat acum 2-3 ani cum ma voi gasi in viitorul apropiat, cu siguranta as fi spus: “ bine, foarte bine, cu tot ce am nevoie, din banii mei” asta e si asta era partea cea mai importanta “ din banii mei “. Imi place si mereu incerc sa fiu cat mai independent, sa nu depind de nimeni. M-am lasat de vreo cateva ori in cuvantul unora si am fost dezamagit, asa ca am zis. Nu don’le, pot singur bine, nu pot singur, invat sa pot singur!
Totul se invarte in jurul banilor. Ai bani, totul e perfect. Incepi sa cheltui, te gandesti cum sa ii inmultesti. Nu mai ai bani, te gandesti cum sa ii faci. Nu iti iese, te enervezi. Ramai fara bani, parca nu mai merge nimic calumea.
Acum 2-3 ani totul mergea mai mult decat perfect, pentru mine. A inceput criza, scupiri de preturi. Bani ramasi in buzunar, muuult mai putini, incepea sa scartaie treaba, dar, eram al naibii de optimist. Stiam ca nimic nu ma poate afecta. Stau si ma intreb, unde e optimismul ala ? Era un timp in care cea mai optimista persoana posibila. Stau si ma intreb unde a disparut?
E tarziu. 13.02.2011 / 01:35. Nu imi e foarte somn, nu mai am chef de citit, asa ca incerc sa imi las amintirile, gandurile pe o pagina. Mi-e dor. Sincer imi e dor. De tot ce aveam si imi lipseste. Niciodata nu realizezi ce aveai decat atunci cand nu mai e acel ceva, atunci cand intr-adevar l-ai pierdut. Imi place sa ii fac pe cei din jur bine, dar nu si pe mine. Sa ii fac sa creada ca totul v-a fi bine, dar eu stiu ca nu va fi chiar asa…
Acum, partea de final.
Cum ma vad in viitorul apropiat?
Sincer, daca toate continua asa, nici nu stiu daca ma mai vad…
Cum ma simt? Naspa, ciudat, plictisitor, mult prea trist, poate melancolic. Daca eram intrebat acum 2-3 ani cum ma voi gasi in viitorul apropiat, cu siguranta as fi spus: “ bine, foarte bine, cu tot ce am nevoie, din banii mei” asta e si asta era partea cea mai importanta “ din banii mei “. Imi place si mereu incerc sa fiu cat mai independent, sa nu depind de nimeni. M-am lasat de vreo cateva ori in cuvantul unora si am fost dezamagit, asa ca am zis. Nu don’le, pot singur bine, nu pot singur, invat sa pot singur!
Totul se invarte in jurul banilor. Ai bani, totul e perfect. Incepi sa cheltui, te gandesti cum sa ii inmultesti. Nu mai ai bani, te gandesti cum sa ii faci. Nu iti iese, te enervezi. Ramai fara bani, parca nu mai merge nimic calumea.
Acum 2-3 ani totul mergea mai mult decat perfect, pentru mine. A inceput criza, scupiri de preturi. Bani ramasi in buzunar, muuult mai putini, incepea sa scartaie treaba, dar, eram al naibii de optimist. Stiam ca nimic nu ma poate afecta. Stau si ma intreb, unde e optimismul ala ? Era un timp in care cea mai optimista persoana posibila. Stau si ma intreb unde a disparut?
E tarziu. 13.02.2011 / 01:35. Nu imi e foarte somn, nu mai am chef de citit, asa ca incerc sa imi las amintirile, gandurile pe o pagina. Mi-e dor. Sincer imi e dor. De tot ce aveam si imi lipseste. Niciodata nu realizezi ce aveai decat atunci cand nu mai e acel ceva, atunci cand intr-adevar l-ai pierdut. Imi place sa ii fac pe cei din jur bine, dar nu si pe mine. Sa ii fac sa creada ca totul v-a fi bine, dar eu stiu ca nu va fi chiar asa…
Acum, partea de final.
Cum ma vad in viitorul apropiat?
Sincer, daca toate continua asa, nici nu stiu daca ma mai vad…
duminică, 23 ianuarie 2011
Why?
De ce trebuie sa fii prins la mijloc intre 2 situatii foarte tampite si sa nu ai ce face?
De ce ea e la dracu'n praznic si sa nu ii poti fi alaturi, cu o imbratisare, un sarut, o vorba dulce soptita la ureche, un fum tras pe o banca, intr-o dimineata devreme privind rasaritul?
De ce nu sunt toti ca cei cu care ai crescut, copilarit, de'a lungul anilor?
De ce lucrurile de care te temi, fix de alea te lovesti?
De ce orice inceput e greu?
De ce orice schimbare e dificila?
De ce ti se face dor si esti rapus de nostalgie si nu mai ai chef sa faci, sa mai simti, sa mai vrei, sa mai crezi, sa mai poti nimic?
De ce pula mea nu trec toate mai repede?
Ai mei au o vorba " Pana cand nu ne dam cu capul de pereti, nu ne merge bine"
Doamne cata dreptate au.
De ce ea e la dracu'n praznic si sa nu ii poti fi alaturi, cu o imbratisare, un sarut, o vorba dulce soptita la ureche, un fum tras pe o banca, intr-o dimineata devreme privind rasaritul?
De ce nu sunt toti ca cei cu care ai crescut, copilarit, de'a lungul anilor?
De ce lucrurile de care te temi, fix de alea te lovesti?
De ce orice inceput e greu?
De ce orice schimbare e dificila?
De ce ti se face dor si esti rapus de nostalgie si nu mai ai chef sa faci, sa mai simti, sa mai vrei, sa mai crezi, sa mai poti nimic?
De ce pula mea nu trec toate mai repede?
Ai mei au o vorba " Pana cand nu ne dam cu capul de pereti, nu ne merge bine"
Doamne cata dreptate au.
luni, 20 decembrie 2010
Revenire.
Ei bine, am revenit. A trecut ceva timp de cand nu am mai dat pe aici. Eu cel care nu agream sub nici o forma schimbarile am fost "victima" uneia. Viata s-a schimbat, al naibii de mult. Casa, scoala, prietenii, oamenii pe care ii vedeam zilnic, intr-un cuvant: TOT, absolut tot. O alta tara, o alta casa, o alta scoala, alti oameni si.. cel mai dificil sa ii spunem: limba. O alta limba, noua, intr-o tara in care nu ai cu cine vorbi engleza, deloc, inexistenta deplin. Nici eu nu sunt un bun cunascator al limbii, dar nici deloc. Au trecut fix 3 luni si 5 zile. O perioada de timp destul de ciudata, dificila, enervanta, stresanta, interesanta, o perioada de timp in care am strans niste amintiri, frumoase. Partea urata era la inceput atunci cand mergeam spre scoala, ori pur si simplu in oras si era putin mai greu sa te exprimi. A fost o perioada grea mai mult psihologic. Te enervezi pur si simplu si te tot intrebi "ce naiba caut eu aici?!" Dar, cu totii avem un tel (tzel) in viata, un vis. Ei bine, al meu e aici, sau aici il vad indeplinit mai usor, bineinteles ca nimic nu e simplu, dar atunci cand iti pasa si muncesti, ai, sau vei avea. Imi e dor, de prieteni, de prietene, de rude, de colegii de la job, cu care eram ca intr-o mare familie, uniti, imi e dor de oras, de faleza pe care alergam, de fetele frumoase. Toate astea lipsesc aici cu desavarsire, din pacate. Aici e o scoala tampita, ciudata, foarte diferita decat cea din Romania dar totusi mult mai bine organizata. Adolescentii, de seama mea sunt foarte.. dezordonati, nepasatori, superficiali. Partea cu superficialitatea, un exemplu simplu. Sunt unii, isi cumpara ceva de imbracat din depozit la 50-80 de lei, cu o firma italiana, mare, cat mai mare scrisa si o poarta intr-un stil nesimtit, astfel incat sa iti atraga atentia, oarecum laudandu-se, pe cand aici, isi cumpara aceasi marca italiana, originala, insa o poarta in acelasi stil nesimtit, daca si-a luat o geaca de la nu stiu D&G de exemplu, o poarta toata ziua in scoala, cu toate ca e cald in clasa incat stai in tricou, el si-a luat geaca de firma si trebuie sa se afiseze cu ea. Ce e frumos aici ? Peisajele, de-a dreptul formidabile. Istoria, orasul in care locuiesc e un fost oras cetate, de jur imprejur cu un mare zid, in interiorul zidului cladiri vechi, foarte vechi, sunt documente care spun ca orasul ar data inainte de Roma. Well, am spus, istorie, peisaje, arhitectura cladirilor vechi, curatenie, insa nu curatenia pe care o mentin locuitorii ci a firmelor care se ocupa cu acest lucru, sunt foarte multi care arunca gunoaie aiurea insa nu la fel de nesimtit ca acasa. Sunt persoane si persoane, mai rasisti sau mai putin, care iti raspund la salut atunci cand ii intalnesti pe scara blocului si chiar te intreaba ce faci dar sunt si cei care te privesc de parca le'ai violat mama, ciudat.
Ei bine, mergand, cautand, intreband, oare unde voi ajunge?
Ei bine, mergand, cautand, intreband, oare unde voi ajunge?
miercuri, 22 septembrie 2010
Eu.
Despre mine sunt multe de spus,1.87, 73 kg,insa e mai tare daca ma descoperi tu,spun cateva lucruri,esentiale sa spunem ;)), uneori pot fi si cel mai bun prieten, alteori si cel mare dusman
Ador :
-chestiile in care iti poti rupe gatu', vreau sa sar cu parasuta, bunjee jumping , iubesc motocicleta,intr'un cuvant iubesc adrenalina.
-provocarile
-sa fac sport,sa alerg, sa merg la tenis, sa ies cu bicicleta.
-plimbarile noaptea
-sa'mi pierd noptile, pe motor cu tibi, sergiu ,facand liniute cu loganisti :)), in club , ori pur si simplu fara nici un scop , insa nu in casa, bine si uneori stau la pc pana dimineata ,dar asta e alta poveste :))
- sa fiu pe picioarele mele, independent, nedepinzand de altii
-sa invat lucruri noi
-sa rad, unde e distractie si voie buna,acolo sunt si eu :D
-sa ascult muzica (rock,rock&roll,house,muzica clasica)
-sa'mi ajut prietenii la nevoie.
-sa'mi fac prieteni
-sa simt ca sunt folositor :-"
-chestiile dulci, acum sunt copilaros :D
-sa fiu copilaros
-sa fiu alintat
-sa mi se arate ca reprezint ceva pentru acea persoana, sa ma faca sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze, gandindu'ma la ea
-sa o fac fericita
-sa calatoresc,sa ma plimb prin tara,(Tulcea si Cheia rulez)..etc.
-sa vizitez locuri noi
-sa fac capatul la messenger :))
-..vor mai urma
Nu imi place :
-minciuna
-uneori burlacia
-oamenii prosti si aroganti care se dau mari si tari
-sa cad intr'o postura proasta ,din cauza altora
-sa ma simt marginalizat
-ca intr'o discutie sa vorbesc numai eu :|
-sa mi se ceara explicatii ..
-..vor mai urma
Aaa , sunt cea mai insistenta persoana pe care ai cunoscut-o ;))
My facebook: http://www.facebook.com/#!/profile.php?id=100000812494603
Ador :
-chestiile in care iti poti rupe gatu', vreau sa sar cu parasuta, bunjee jumping , iubesc motocicleta,intr'un cuvant iubesc adrenalina.
-provocarile
-sa fac sport,sa alerg, sa merg la tenis, sa ies cu bicicleta.
-plimbarile noaptea
-sa'mi pierd noptile, pe motor cu tibi, sergiu ,facand liniute cu loganisti :)), in club , ori pur si simplu fara nici un scop , insa nu in casa, bine si uneori stau la pc pana dimineata ,dar asta e alta poveste :))
- sa fiu pe picioarele mele, independent, nedepinzand de altii
-sa invat lucruri noi
-sa rad, unde e distractie si voie buna,acolo sunt si eu :D
-sa ascult muzica (rock,rock&roll,house,muzica clasica)
-sa'mi ajut prietenii la nevoie.
-sa'mi fac prieteni
-sa simt ca sunt folositor :-"
-chestiile dulci, acum sunt copilaros :D
-sa fiu copilaros
-sa fiu alintat
-sa mi se arate ca reprezint ceva pentru acea persoana, sa ma faca sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze, gandindu'ma la ea
-sa o fac fericita
-sa calatoresc,sa ma plimb prin tara,(Tulcea si Cheia rulez)..etc.
-sa vizitez locuri noi
-sa fac capatul la messenger :))
-..vor mai urma
Nu imi place :
-minciuna
-uneori burlacia
-oamenii prosti si aroganti care se dau mari si tari
-sa cad intr'o postura proasta ,din cauza altora
-sa ma simt marginalizat
-ca intr'o discutie sa vorbesc numai eu :|
-sa mi se ceara explicatii ..
-..vor mai urma
Aaa , sunt cea mai insistenta persoana pe care ai cunoscut-o ;))
My facebook: http://www.facebook.com/#!/profile.php?id=100000812494603
Abonați-vă la:
Postări (Atom)