Revenind.

Well, well, well. A trecut mult, mult timp de cand sunt aici. Am inceput sa ies mai mult din casa, sa cunosc oameni, sa incerc sa inteleg modul lor de a gandi, modul lor de a vedea viata. Mi-am facut o placere sa merg in centrul istoric si sa ma pierd. Explorez strazi noi, niste strazi ale evului mediu, pavate, stramte, cu cladiri de piatra, de o parte si cealalalta a strazii. Peretii cladirilor sunt plini de istorie, au vazut totul in aceste aproape 7 secole, pacat ca nu ne pot descrie ceea ce au vazut.
Imi place mult aceasta parte a a orasului, as putea spune ca ma fascineaza, iti ofera un sentiment aparte, unul nemaiîntâlnit.
Incep sa cunosc, locuri, oameni, mi-am facut o oarecare parere despre ceea ce se petrece in jurul meu. Uneori te simti ca la “Turnul Babel”, mergand pe strada auzi cateva limbi vorbindu-se in acelasi timp: Italiana, Romana, Albaneza, Marocana, Chineza, Franceza, cand mai vezi grupuri de turisti chiar si Germana si Engleza.
Tipele dragute, simpatice au o parere fantastica despre ele, crezandu-se “mega dive”. Imi place sa le ironizez, intrebandu-le de cat timp nu s-au mai privit in oglinda.
Daca vrei sa te distrezi, ziua: faci ture pe “bulevard”, care defapt e o strada importanta a centrului istoric, iar noaptea: aceleasi ture, pe aceasi strada, in sus, in jos, eventual te opresti la vreun bar de 10 mp. in care mereu sunt foarte multe persoane, luandu-ti ceva de baut, bine asta daca nu ai 30, 40, 50 de E, cel putin, pentru a te distra in unul din cluburile deschise.
Italiana mea merge din ce in ce mai bine, si asta nu ma poate decat bucura, sper ca scoala sa se termine in aceasi maniera si sa imi gasesc jobul mult cautat.

To next time,
See ya!