Revenire.

Ei bine, am revenit. A trecut ceva timp de cand nu am mai dat pe aici. Eu cel care nu agream sub nici o forma schimbarile am fost "victima" uneia. Viata s-a schimbat, al naibii de mult. Casa, scoala, prietenii, oamenii pe care ii vedeam zilnic, intr-un cuvant: TOT, absolut tot. O alta tara, o alta casa, o alta scoala, alti oameni si.. cel mai dificil sa ii spunem: limba. O alta limba, noua, intr-o tara in care nu ai cu cine vorbi engleza, deloc, inexistenta deplin. Nici eu nu sunt un bun cunascator al limbii, dar nici deloc. Au trecut fix 3 luni si 5 zile. O perioada de timp destul de ciudata, dificila, enervanta, stresanta, interesanta, o perioada de timp in care am strans niste amintiri, frumoase. Partea urata era la inceput atunci cand mergeam spre scoala, ori pur si simplu in oras si era putin mai greu sa te exprimi. A fost o perioada grea mai mult psihologic. Te enervezi pur si simplu si te tot intrebi "ce naiba caut eu aici?!" Dar, cu totii avem un tel (tzel) in viata, un vis. Ei bine, al meu e aici, sau aici il vad indeplinit mai usor, bineinteles ca nimic nu e simplu, dar atunci cand iti pasa si muncesti, ai, sau vei avea. Imi e dor, de prieteni, de prietene, de rude, de colegii de la job, cu care eram ca intr-o mare familie, uniti, imi e dor de oras, de faleza pe care alergam, de fetele frumoase. Toate astea lipsesc aici cu desavarsire, din pacate. Aici e o scoala tampita, ciudata, foarte diferita decat cea din Romania dar totusi mult mai bine organizata. Adolescentii, de seama mea sunt foarte.. dezordonati, nepasatori, superficiali. Partea cu superficialitatea, un exemplu simplu. Sunt unii, isi cumpara ceva de imbracat din depozit la 50-80 de lei, cu o firma italiana, mare, cat mai mare scrisa si o poarta intr-un stil nesimtit, astfel incat sa iti atraga atentia, oarecum laudandu-se, pe cand aici, isi cumpara aceasi marca italiana, originala, insa o poarta in acelasi stil nesimtit, daca si-a luat o geaca de la nu stiu D&G de exemplu, o poarta toata ziua in scoala, cu toate ca e cald in clasa incat stai in tricou, el si-a luat geaca de firma si trebuie sa se afiseze cu ea. Ce e frumos aici ? Peisajele, de-a dreptul formidabile. Istoria, orasul in care locuiesc e un fost oras cetate, de jur imprejur cu un mare zid, in interiorul zidului cladiri vechi, foarte vechi, sunt documente care spun ca orasul ar data inainte de Roma. Well, am spus, istorie, peisaje, arhitectura cladirilor vechi, curatenie, insa nu curatenia pe care o mentin locuitorii ci a firmelor care se ocupa cu acest lucru, sunt foarte multi care arunca gunoaie aiurea insa nu la fel de nesimtit ca acasa. Sunt persoane si persoane, mai rasisti sau mai putin, care iti raspund la salut atunci cand ii intalnesti pe scara blocului si chiar te intreaba ce faci dar sunt si cei care te privesc de parca le'ai violat mama, ciudat.


Ei bine, mergand, cautand, intreband, oare unde voi ajunge?

Eu.

Despre mine sunt multe de spus,1.87, 73 kg,insa e mai tare daca ma descoperi tu,spun cateva lucruri,esentiale sa spunem ;)), uneori pot fi si cel mai bun prieten, alteori si cel mare dusman


Ador :
-chestiile in care iti poti rupe gatu', vreau sa sar cu parasuta, bunjee jumping , iubesc motocicleta,intr'un cuvant iubesc adrenalina.

-provocarile

-sa fac sport,sa alerg, sa merg la tenis, sa ies cu bicicleta.

-plimbarile noaptea

-sa'mi pierd noptile, pe motor cu tibi, sergiu ,facand liniute cu loganisti :)), in club , ori pur si simplu fara nici un scop , insa nu in casa, bine si uneori stau la pc pana dimineata ,dar asta e alta poveste :))

- sa fiu pe picioarele mele, independent, nedepinzand de altii

-sa invat lucruri noi

-sa rad, unde e distractie si voie buna,acolo sunt si eu :D

-sa ascult muzica (rock,rock&roll,house,muzica clasica)

-sa'mi ajut prietenii la nevoie.

-sa'mi fac prieteni

-sa simt ca sunt folositor :-"

-chestiile dulci, acum sunt copilaros :D

-sa fiu copilaros

-sa fiu alintat

-sa mi se arate ca reprezint ceva pentru acea persoana, sa ma faca sa ma trezesc dimineata cu zambetul pe buze, gandindu'ma la ea

-sa o fac fericita

-sa calatoresc,sa ma plimb prin tara,(Tulcea si Cheia rulez)..etc.

-sa vizitez locuri noi

-sa fac capatul la messenger :))

-..vor mai urma


Nu imi place :
-minciuna

-uneori burlacia

-oamenii prosti si aroganti care se dau mari si tari

-sa cad intr'o postura proasta ,din cauza altora

-sa ma simt marginalizat

-ca intr'o discutie sa vorbesc numai eu :|

-sa mi se ceara explicatii ..

-..vor mai urma


Aaa , sunt cea mai insistenta persoana pe care ai cunoscut-o ;))


My facebook: http://www.facebook.com/#!/profile.php?id=100000812494603

Ce ar putea fi mai palpitant ?

Azi a fost o zi mare. In urma unui schimb, bicicleta mea data la o tura, in schimb primind o tura cu R8-ul. Ceva... divin! Nu am putut spune decat " Sa'mi bag pula! ". Asa ceva e ..cel putin fantastic. Un demaraj incredibil, un sunet pe masura. Scaunele care sunt in stare sa te tina in brate si sa te stranga pe masura ce viteza creste, din ce in ce mai tare. Stateai ca intr'un kart, foarte aproape de sol, foarte comod, insa, incet incet nu imi mai simteam picioarele, de emotie, nu mai stiam ce e cu mine :)). Top speed? 170, insa nu asta conteaza, ci felul in care percepi viteza din pozitia in care stai, foarte aproape de sol, evacuarea nesimtit de zgomotoasa. Dandu-ma jos picioarele'mi erau al naibii de tremurande. Ceva deosebit!

Mission complete!

O dimineata placuta, cam devreme pentru mine, insa trecem peste. Astazi a fost o noua zi de munca, un nou proiect, un nou client, o noua provocare. E vorba de un totem, cel de la benzinaria Lukoil, dinspre iesirea spre Braila, pe dig. Aseara, in curtea firmei nu era decat un grilaj metalic, cateva placi de bond, o cutie plina cu neoane, ceva cablu si o cutie cu drosere. Inarmati cu un somn crancen si eu, cu o durere de genunchi ingrozitoare, ne'am inarmat cu autofiletante, bormasini, bete, cable, chiroane, scari :)), masini multe sa le caram. Incet incetisor incepea sa prinda forma, acel schelet grunduit, un gri mizerabil care, incet incet incepea sa fie acoperit de o reclama destul de bine facuta, aparent. :)). Una bucata plimbare de dimineata pana in port si am vazut soarele cum se oglindea in Dunare, un peisaj.. mirific. Catarat pe scara, al naibii de naspa ancorata scara aia, se hatana ingrozitor, in varful scheletului, nu stiu de ce dar pe mine ma atrag doar job'urile in care trebuie sa ma catar, sa fiu kamikaze, sa atarn pe undeva in care as putea cadea al naibii de usor in cap. Am cateva poze, cand le voi primi, le voi posta. La sfarsit, am vazut " creatia ", ceva deosebit. Stii, stai si te gandesti, ceea ce inseamna munca in echipa, coordonarea, cheful de treaba, implicit de plecat mai repede acasa, la familie, prieteni, calculatorul de care esti nedespartit :)). Sa nu uitam de cele 2 lazi de bere pe care le vom primi. Pariul era ca .. daca azi va fi gata, 2 lazi de bere pentru noi, daca nu, 2 lazi pentru boss. :)). Munca in echipa, intr'o echipa.. compententa.

SUNT: un varsator unic si plin de viata, pasiune, energie
AS VREA: sa nu devin vreodata meschin sau ipocrit
PASTREZ: Doar amintiri. Nu ma ataSez de obiecte si nu colectionez.
MI-AS FI DORIT: sa fiu cu-adevarat puternic, nu doar sa creada cei din jurul meu ca sunt asa
NU IMI PLACE: sa fiu jignit sau suspectat de nesinceritate
MA TEM: (cel mai tare) de MINE.De ziua de maine, caci poate nu mai urmeaza multe “maine”
AUD: vad, simt. Am toate simturile functionale
IMI PARE RAU: cand gresesc, cand o fac sa sufere.
IMI PLAC: motocicletele, cartile si calatorile in 2 ;)
NU SUNT: egoist si rau
AM NEVOIE: de libertate, incredere, atentie si tandrete.

The last ...

Am un sentiment ciudat. Ca o floare, trecuta, palita, care isi asteapta sfarsitul. Nu mai are de trait decat pana la un vant mai puternic care ii imprastie petalele. Asa ma simt acum. Cu o durere fantastica de coloana, la fiecare miscare ma simt un om din ce in ce mai mort. :)) Decat sa ajung pana in bucatarie mai bine m'as catara pe Everest. Poate trece durerea asta sau poate trece un vant mai puternic...

Ce mai zi ... :D

Ok. E seara, tarziu. Azi a fost o zi foarte tare. Excludem faptul ca m'am trezit la 10. Azi aveam de gand sa imi iau niste haine. Aveam nevoie de ceva nou. Nu imi place sa fac acealasi lucru la infinit, la fel e si cu hainele. Vream o schimbare. Acum cautam un loc in care sa fie multe haine. Sa nu am prea mult de mers. Si am gasit. In depozit! Nu am mai fost acolo de foarte mult timp. Am gasit ceva foarte dragut. Mi'am luat, mi'au ramas si bani pentru maine la piscina. Ajuns acasa fac o baie. Apoi ceva ordine in casa. Era ca un front de lupta apartamentul. :|. Pe la 4, nu mai aveam stare :|. Bai..ce fac? Ma mai invart ce ma mai invart. Si ..ies cu bicicleta. Ma dau .. orasul foarte liber, enervant de liber, PREA LIBER. !

La semafor erau doar 2 masini. Nu cozi intregi. Ma plimb .. ma plimb si iar ma plimb. Ajung la zid si se aduna gasca. Unu, altu'. Mai dau cate vreo tura de faleza cand ma plictiseam si apoi ma intorceam. Seara m'am facut cu o companie destul de placuta in drum spre casa. Seara realizez ca in sfarsit ajung si eu pe bicicleta acasa, nu pe langa ca in celelalte 2 zile de cand o am. :)), e o realizare:>. Maine? Piscina! Abia astept.

Ma voi intoarce! :))

E dimineata.

Dimineata. Noaptea s'a dus. Si'a luat toate lucrurile si a plecat. Dimineata domina totul in jur. Soarele a aparut incet incet. Asta e partea cea mai tare din zi. Dimineata. Nu auzi nimic. Stau pe o banca. Stau intins pe spate. Privesc spre cerul albastru, e mult spus albastru, culoarea specifica e cyan. Sunt deranjat de marul sub care e asezata banca si o parte din acoperisul halei care se mai vede, dar nu ma afecteaza prea tare. Stau intins pe banca si privesc. Simt cum vantul trece pe langa mine. E o atingere al naibii de placuta. Muzica se aude incet, de la birou. Ascult Omul cu sobolanii de cateva ore bune si inca nu m-am plictisit. Imi plac mult. Ma fac sa am energie. Am revenit la birou. Aceasi incapere. Stau in fata monitorului. Imi vad reflexia in imensa usa culisanta. Are rol de oglinda. Trebuie sa fac o grafica. E un proiect mai bine spus. Trebuie sa fac ceva. Vreau sa creez. Simt cum ceva ma opreste. Imi vin multe idei, insa parca ar fi in spatele unui perete dupa care nu le pot privi, auzi, pune in practica. Acest perete cred ca e oboseala. Sunt obosit. Psihic. Fizic deloc. Am o pofta de munca fantastica. Nu conteaza ca a trecut o noapte in care nu am dormit, eu inca mai am dozata energie. Multa energie. Ma tot uit pe usa care duce afara. Vad cum razele soarelui patrund, in camera printerului, in birou. Vreau sa fiu afara. Mi-as dori sa stau sprijinit pe un copac. Undeva departe de mediul urban. La marginea unei paduri, undeva la munte. Sa vad cum soarele isi face simtita prezenta de dupa muntele din fata mea. Muzica e destul de incet. Un zambet e pe fata mea. Nu stiu de unde a aparut. A venit si el .. ratacit :)). Soarele e pe fapte mari se pare.

Am gasit ceva interesant. Salvez postarea si imi atintesc toata atentia fisierului din Corel. Poate ma intorc.

Plictiseala. Again. :(

Ei bine, am revenit. Pur si simplu din plictiseala. Chiar nu am ce face. Tocmai am inchis Corel-ul, am facut tot ce aveam restant. M-am jucat in photoshop cu niste imagini. M-am plictisit. Am facut capatul la Solitare. M-am plictisit. Nenorocenia naibii de net ( de la UPC ), e super naspa, al naibii de naspa as putea spune. Ba cand e, ba cand nu e. Te scoate din sarite. Iti vine sa dai cu ceva in monitor. Noroc ca sunt mai pasnic, ies afara , iau o gura de aer proaspat si ma calmez. Ma fac ca nu am nevoie de net si incerc sa fac ceva, insa am facut orice era posibil. Aseara la fel a fost. Aseara am mai gasit cate ceva interesant de facut, insa acum ... trist. Foarte trist. Sunt dependent de internet. Nu pot face nimic fara el. Am un chef fantastic de a vorbi cu cineva pe YM, dar... nu am net :(. Sau daca ar reveni, ar reveni pentru o perioada foarte scurta de timp. E a 3-a noapte in care vin si printez. Daca ar fi sa aleg o zi la job ziua si una noaptea, cred ca as alege noaptea. E mult mai ..interesant, nu e tocmai cuvantul pe care il caut insa merge si asa. Ma fascineaza noaptea. Imi place, mereu, fie ca sunt aici si printez, fie ca sunt pe afara, fie ca ma plimb, fie ca sunt pe motor cu tibi, noaptea e mult prea tare.
Linistea simti cum iti incarca bateriile, nu mai e acea agitatie, forfota, peste tot oameni miscandu-se, care iti obosesc ochii, prea multe detalii, prea multa agitatie. Noaptea nu vezi decat vreo unu', doi, rataciti, pierduti in noapte.
Stau si privesc. Aici, la birou. In hala, afara pe strada. NIMENI! Liniste deplina, noapte - vara, ce rezulta? RACOARE!. Ce poate fi mai tare.
Am deviat destul de mult de la subiect. Imi place sa scriu, imi place sa imi las imaginatia sa curga, era un timp in care scriam, proza, poezii. Majoritatea incercad sa-mi omor timpul liber, pe atunci prea mult. Acum, aproape inexistent.
Care ar fi locul in care mi'as dori sa fiu acum? Noapte fiind? La mare, pe plaja, pe o plaja pustie, gen cea de la Vadu. Nimeni, in jur strain. Poate o ea, poate nu, insa, stelele, valurile care se pierd pe plaja, o luna mare si stralucitoare. Si cel mai important, liniste!. Incep sa devin exagerat. Insa imi place linistea, uneori, alteori nu. Asta sunt eu. Simplu dar totusi complex.

Imi place mult melodia de la Voltaj, Mi-e dor de...
Imi place mult, ca toate melodiile noi pe care le-au scos, de- alungul timpului. Mi-au placut mereu. Ma face sa am pofta de viata. Te incarca cu .. energie. Dupa un weekend intreg si alte 2 nopti de ascultat acelasi lucru ( Discografia: Ozzy Osbourne ), am ascultat-o de cateva ori, incepea sa ma doar capul. Dupa toate astea, am descoperit ca am cablul de date pe birou si pe telefon 2 GB de muzica, alta decat Ozzy. In sfarsit alta muzica. Netul isi bate joc de mine. Chiar nu vrea sa revina. UPC suck's.
Now it's playing MT Eden - Omen. I like it, very much.

Lucruri pe care putini le stiu despre mine.

- Cu toate ca vorbesc al naibii de mult, imi place linistea. Stiu ca sunt in contradictoriu dar cand sunt doar eu intr'o incapere iubesc linistea.

- Imi place Ozzy Osbourne, al naibii de mult.

- Mi-as dori sa stau la munte. In salbaticie, intr'un foisior, sa nu aud si sa nu vad pe nimeni ani intregi.

- Cea mai buna inghetata mancata a fost la gelaterie.

- Atunci cand voi fi mult mai mare mi-as dori sa am un copilas. Sa il invat si sa il distrez.

- Melodiile care imi plac le ascult zile intregi.

- Sunt zile in care nu am chef de nimeni, decat sa stau la o masa, in Taverna si sa beau ceva.

- Sunte persoane pe care le agreez doar din interes.

- Consider ca nu m-am nascut nici la locul, nici la timpul potrivit.

- Iubesc plimbarile noaptea.

- Imi plac lucrurile noi. Nu stiu daca a fost vreo chestie care mi-a venit in cap si sa nu o fac.

- Ma atasez al naibii de repede de unele persoane.

- Uneori sunt prea sentimentalist, prea romantic.

- Imi dau seama de greselile pe care le fac, uneori, putin cam tarziu.

- Nu imi e frica de moarte.

- As vrea sa ajung pe luna.

- Sunt materii, la scoala, care nu au ce cauta in programa.

- Tara in care mi-as dori sa imbatranesc ar fi Elvetia sau Olanda.

- Emisiunea preferata e Top Gear.

- Imi plac momenele cand am muulti fluturi in stomac. Sau atunci cand ii provoc.

- Imi place sa fiu imbratisat.

- Sunt persoane pe care le respect enorm, fara sa dau importanta varstei.

- Poti invata multe lucruri si de la persoane mai mici decat tine.

- Mi-am gasit un model in viata destul de greu.

- Uneori sunt cel mai calm sau cel mai pacifist, asta ma uimeste si pe mine.

- Imi place Jazz-ul. Si trupa din Panoramic.

- Ma indragostesc prea repede.

- Uneori prefer sa stau la serviciu si sa printez sau sa fac ceva productiv, gen o grafica decat sa stau acasa si sa pierd vremea aiurea.

- Pana la sfarsitul lunii urmatoare ma programez la examenul pentru permis.

- In majoritatea anturajelor in care ma aflu sunt cel mai mic.

- Nu beau cafea. Sau alte rubedenii gen 3 in 1 sau nes sau :-??.

- M-am indragostit cu adevarat de o singura fata.

- Atunci cand ma plictisesc fac grafica. Ori fac grafica pentru un tricou. Ori pentru stickerul lui Tepre pe care trebuie sa il fac de 2 luni, ori pentru o carte de vizita.

- Imi place sa modific poze cu motociclete in photoshop ( tot din plictiseala )

- Vorbesc tot felu' de subiecte cu soferii de taxi. Despre motociclistii din oras, odata vorbeam despre o fata.

- Instructorul auto e clar cel mai deschis la minte om matur. Nu stiu cum sa zic dar cand conduceam , el imi arata tipe de pe trotuar, nu eu lui. :))

...

Despre mine.

Despre mine as vorbi foarte mult. Uneori ma uimesc si imi dau seama ca nu ma cunosc indeajuns. Insa sunt multe momente in care ma uimesc. Sunt o persoana sociabila, vorbesc... al naibii de muult. Nu imi place sa fiu stresat atunci cand ma cocentrez (in putinele ocazii ) sa fiu batut la cap, sa mi se ceara explicatii. Ah, cat detesc lucrul asta. Imi place sa fiu activ, detesc sa am o viata monotona, sa stau o zi in casa sau sa dorm prea mult. Traiesc cu impresia ca in momentul asta am o singura viata ( de viata de apoi, alta lectie ) si aceasta viata trebuie traita intens, nicidecum dormita. Suna muuult prea .. plictisitor.
- Ce ai facut azi?
- Am dormit.

Ingrozitor!
Detesc weekendurile in care nu am ce face la munca, detest ocaziile in care toata gasca pleaca in plimbari pe motoare si eu muncesc :|. Imi place viata pe care o am. Activa, toata ziua am cate ceva de facut, am un job care imi place, fac ceea ce imi place, uneori, motociclete, stii cat de tare poate fi sa imbini utilul cu placutul ? Pui pasiune, atentie, lucrezi ingrijit, asta nu atunci cand e unu' langa tine care parca e bagat in priza si te freaca la melodie intrbandu-te " hai nu e gata?" b-(. Imi place sa pierd timpul, sa acord atentie detaliilor atunci cand lucrez la o motocicleta.

Hobby'urile mele.
- motocicleta.
E o masinarie pe care pur si simplu o iubesc. E atat de perfect construita, atunci cand esti doar tu si ea practic formati o singura fiinta, un singur trup, un singur obiect. O iubesc. Feeling-ul atunci cand o auzi in ture destul de mari, evacuarea scoate un zgomot placut, care iti incita adrenalina, te face sa simti pulsul inimii din ce in ce mai tare, simti inima cum vrea sa sara din piept. Fantastic. Nu cred ca ar putea fi ceva mai frumos de atat. Stii .. pe o strada perfecta, o strada cu multe curbe, o strada fara trafic, un peisaj mirific, toba care suna cum am spus mai sus, vantul care se pierde ratacit prin casca lasand in urma doar un mic zgomot care-ti suiera incetisor insa, la un moment dat devine pierdut, te concentrezi prea mult pentru a pilota incat uiti ca mai e acolo. Mergi, din ce in ce mai mult, iti doresti ca acest drum, acest peisaj, sa nu se mai opreasca, sa fie asa la infinit. Tipi tare in casca. Sunt liber!
Ei bine, asta e unul dintre motive pentru care iubesc masinaria asta. Uiti de tot. Chiar si de tine, uiti de griji, de stres, de telefon, de problemele de acasa, de la serviciu, uiti de tot.

Am revenit, sa continuam..
De ce motocicleta? De ce nu masina, e mult mai safe un automobil.
Ei bine, s'a cam raspus la intrebare. E prea " safe " intr'o conserva. Fiind intr'o masina obisnuita ( altceva nu mi'as putea permite, stii tu, nu ne'am nascut nici la locul nici la timpul potrivit), nu ai nici o stare, nici un sentiment, nimic. Parca ai merge cu caruta, cand eram mic imi petreceam o mare parte din vacanta de vara la tara. Pe motocicleta e altceva. Poate asta ma atrage, inconstienta, practic cand pornesti, nu te mai gandesti la riscuri, uiti ca cineva drag tie ti-a spus sa ai grija. Cu toate ca in buzunarul de la piept al gecii, porti ceva ce iti poarta noroc. Pornesti, pleci, bacul a ajuns pe partea cealalta a Dunarii. Spui foarte fericit, Tulcea, i'm comming! Si pornesti. Iesi din localitati. Strada perfect libera, vezi tot, vine curba, iesi din sa, scoti genunchiul, te lasi cat mai tare, simti cum sliderul de la genunchi se roade precum o radiera pe caietul unui invatacel care tocmai a gresit unul dintre bastonase. Esti intr'o lupta cu tine insuti. Incerci sa iti depasesti limitele, vrei sa vezi ce poti, vrei sa vezi ce poate ea. . Acum vine partea urata. Majoritatea ajung aici si incearca sa depaseasca limitele. Ori cad urat, ori au noroc cu caru' si nu patesc mare lucru, ori au "bulan maxim" ( ca sa folosesc expresia lui Tibi). Sau poate pur si simplu e tehnica, nu doar inconstieta si teribilism. Inca nu stiu. Nu mai e mult si voi completa partea in care voi sti. Sper. Apoi, te opresti, esti secat de energie, transpirat ca un caine in calduri, apuci casca de oglinda si te asezi in iarba . Nu auzi nimic, liniste deplina, asta incepe sa iti incarce bateriile.

Alt hobby este parapanta.
Imi doresc sa fac cursurile mai repede, sa pot zbura, sa fiu libe, ca pasarea cerului, sa ma inalt sa plutesc. Cred ca e unul dintre cele mai mari trairi pe care le'am putea simti.

Sunt un ciudat. Am in cap tot felu' de lucruri, sporturi, actiuni, idei, in care iti poti rupe gatul. Nu imi e frica de moarte. Viata asta trebuie traita intens, nu vreau sa pierd timpul. Poate va veni o vreme cand nu voi mai putea face ceea ce imi doresc.

Poate candva imi va veni mintea la cap. Sau poate nu ...

Despre maturitate si varsta.

De ce maturitatea e direct proportionala cu varsta? Din punctul meu de vedere e o prostie, o conceptie .. pripita asupra problemei. Poti avea 50 de ani si sa ai inca mintea unui tanc si poti avea 15-16 ani si sa gandesti foarte matur. Ok, vrei maturitate, asta nu inseamna sa ai 30 de ani ci pur si simplu sa cunosti o persoana destul de bine incat sa tragi niste concluzii, cat sa iti dai seama despre maturitatea fiecaruia.

Un weekend... fantastic

Weekendul ce tocmai a trecut a fost... mult prea tare:D. Vineri am aflat ca a 2-a zi plec la mare :D Zis si facut :D Trezit frumusel la 5:30 dimineata :-s.. nu imi pot imagina cum de m-am putut trezi, poate doar gandul la mare, plaja, valuri, m-a trezit si m-a umplut de energie :D. Ma trezesc, o mica improspatare si merg sa ma intalnesc cu colegii de job cu care trebuia sa merg. Drumul al naibii de obositor si cauzator de foame :(, rezolvam sarcina pentru care eram trimisi si la 4 suntem pe plaja :D. In Neptun, o statiune pustie in aceasta perioada a anului dar sa nu uitam ca abia s-a deschis sezonul. Mancam si apoi ajungem in apa. Preturile la mancarea restaurantului foarte ok, acceptabile, nu ma asteptam. Apa era de'a dreptul perfecta. Calda, mici valuri , din pacate erau cateva alge in apa de langa mal insa ..asta e, ne facem drum printre ele si mergem in apa mai adanca. O balaceala zdravana, apoi o bere rece la halba si back in the town. Se facuse tarziu si nu aveam de gand sa ramanem peste noapte. Ajungem aproape de ora 11 seara. Un somn bun, dupa care o alta zi de distractie.
Duminica.
De cateva zi in urma tot aveam in gand, " in weekend, piscina! ", cum samabata fusesem plecat, nu mai ramasese decat duminica. Colegii de scoala cu care trebuia sa merg, erau deja acolo, ma trezesc, chemandu-ma , distractia fiind in toi. Imi sun o amica si mergem. Distractie cum se cuvine. Balaceala pe cinste. Sarituri in piscina si un bronz perfect. O companie pe masura distractiei. Astazi fiind luni, din nou, cu gasca de la job, am fost la Bacau, am avut putina treaba. Imi repetam, ce tare:D, sambata la mare, azi la munte :)).

Revin ...

Despre moarte.

E o chestie despre care tot vorbesc. Din punctul meu de vedere nu e cine stie ce. Cu totii murim, fie ca e mai devreme sau mai tarziu. Nu imi este frica de moarte, adica.. nu tind neaparat sa se intample al naibii de tarziu. Se poate intampla oricand si oricum. Fie ca se intampla, citand un cunoscut " lipindu-ma de bara rece a unui tir in timp ce nu mai simti motocicleta sub tine" sau pe trecerea de pietoni, aiurea, pocnit de vreun retard cu bemveU' e cam tot aia. Atunci cand vorbesc despre pasiunile mele, ceea ce imi doresc sa fac sunt catalogat drept " cu capu' ". De exemplu iubesc motocicleta. E un sentiment extraordinar atunci cand esti pe ea. Doar tu, ea, o strada perfecta, nimeni sacaindu-te, cerandu-ti explicatii, telefon sunand sau altele. Nu auzi decat vantul care trece ratacit prin casca, la un moment dat te obisnuiesti cu el si nu il mai auzi.
La fel de mult imi doresc sa fac cursuri pentru parapanta, sa fii in aer, liber ca pasarea cerului, sa plutesti, sa fii purtat de vant, sa te ridici, sa cobori, sa fii doar tu, sa vezi tot ce iti place, tot ce e frumos.
De ce sunt unii speriati de moarte. Ce e atat de grav? Stau si ma gandesc, oare sunt eu ciudat, defapt stiu ca sunt ciudat, insa chiar atat de ciudat? Sunt momente in viata in care zici pur si simplu, " ba imi bag picioru', imi ajunge, numai vreau!" Ai tot felu' de metode de sinucidere, care mai de care mai ciudata, insa .. oare de ce? Ce farmec ar mai avea viata daca ar fi totul roz? Nu ar mai exista elemente de comparatie. Nu ar mai exista cea mai tare sau cea mai cretina zi. Nu am mai sti sa trecem peste greutatile de zi cu zi, nu ne-am mai maturiza, am crede ca totul e roz, mereu, cu toate ca nu e asa nicicum. O singura fraza imi vine in minte: "nu ne-am nascut la locul potrivit." Cam asa si e insa asta ne face puternici, evident ca nimeni nu isi doreste sa se chinuie de pe o zi pe alta, nimeni nu isi doreste sa muncesca din greu sa faca rost de 2000 de E sa isi ia motocicleta, dar hai sa nu dam un exemplu atat de mare. Sa zicem ca ai nevoie de ceva, un lucru de valorare care costa ceva mai mult. Trebuie sa muncesti din greu sa strangi sa nu mai iesi din casa, nu de alta dar sa nu cumva sa cheltuiesti. E ciudata viata insa si placuta in felul ei. Nu trebuie sa incerci sa o intelegi ci doar sa o traiesti. Si cand nu o vei mai trai, vei muri. Si asta a fost tot.

Despre viata urmatoare, data viitoare:)

Plictiseala

E tarziu, 00:05 arata ceasul din bara monitorului. Incep sa ma simt obosit, inca sunt la munca, printez ceva. Astept sa se termine mai repede. Filmul s-a terminat, mi-a lasat o stare putin melancolica, fiind o drama, un film romanesc, "Schimb valutar" s-a numit filmul. Un film.. tipic romanesc. Stau si ma intreb, in ultimul timp romanii doar drame stiu sa produca? Mai vazusem "Un weekend cu mama", romanesc, tot o drama.
Incep sa ma plictisesc din ce in ce mai tare. Mai arunc cate un ochi in softul de print, in speranta ca se va termina mai repede "escapada" din seara asta, vreau sa ajung mai repede in patul meu mare si cald. Din fericire netul incepe sa nu mai pice, muzica in youtube merge fara probleme. Inca un set de etichete la print, o alta melodie in playlist, stau si vorbesc cu Sobo despre motococalarii si posturile unora de pe forum. Plictiseala e mare :)).
Imi era dor de o melodie " Lacuna coil - Closer". O ascult tare, se aude ecoul din hala.

Prima postare.

Ce ciudat poate fi. Iti faci un blog, nu stii exact de ce, incerci, "bai, hai sa o fac si pe asta" sau cam asta imi vine in minte acum, peste tot imi cer sa dau nume titlurilor, sunt intr-un moment ciudat, imaginatia mea e... undeva departe acum, in sensul ca se lasa asteptata, trebuie sa stau si sa o gandesc, de aici si titlul " Prima postare " sau link-ul blogului. Ok, am lamurit o problema, mai avem muulte.

De ce mi-am facut blog?
Sa ma gandesc, intr-un moment de plictiseala crancena, asteptand sa mi se descarce un film, am zis sa fac ceva, orice, si de aici, ideea! Un blog! Cam pe toti in jurul meu ii aud, "blog", "blog" si iarasi acest cuvant. Stiam ca a cam trecut briza aceea, care i-a infestat cam pe toti, daca nu aveai blog, nu erai in trend. Blogul , din punctul meu de vedere nu reprezinta decat o... hai sa nu ii spunem o masura antiplictiseala ci... un loc in care poti scapa de tot, iti poti lasa gandurile, memoriile, imaginatia sa curga liber, fara a fi acuzat de cineva ca ai vorbi prea mult sau ca ai plictisi pe cineva, ideea e simpla scrii, te descarci, e destul de ciudat feeling-ul, e ca si cum as vorbi singur.

Am luat o pauza si mi-am pierdut ideile :|